uniformitate - explicat in DEX

uniformitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UNIFORMITÁTE s. f. Însușirea sau starea a ceea ce este uniform. – Din fr. uniformité, lat. uniformitas, -atis.

uniformitate (Dicționar de neologisme, 1986)
UNIFORMITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este uniform. [Cf. fr. uniformité, lat. uniformitas].

uniformitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
UNIFORMITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este uniform. (< fr. uniformité, lat. uniformitas)

uniformitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
uniformitáte s. f., g.-d. art. uniformitắții

uniformitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*uniformitáte f. (lat. uniformitas, -átis). Calitatea de a fi uniform.

uniformitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
uniformitate f. 1. asemănarea părților unui lucru sau mai multora între ele; 2. șir în idei.

uniformitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UNIFORMITÁTE s. f. Însușirea sau starea a ceea ce este uniform. — Din fr. uniformité, lat. uniformitas, -atis.