tufănică - explicat in DEX

tufănică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TUFĂNÍCĂ, tufănele, s. f. Specie de crizantemă cu flori mici; dumitriță. [Pl. și: tufănici] – Tufan + suf. -ică.

tufănică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tufănícă s. f., g.-d. art. tufănélei/tufănícii; pl. tufănéle/tufăníci, art. tufănélele/tufănícile

tufănică (Dicționaru limbii românești, 1939)
tufănícă f., pl. ele (d. tufă, tufan). Munt. Dumitriță, crizantemă.

tufănică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
tufănică f. Bot. Munt. crizantemă.

tufănică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TUFĂNÍCĂ, tufănele, s. f. Specie de crizantemă cu flori mici; dumitriță. [Pl. și: tufănici] — Tufan + suf. -ică.