tuf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TUF, tufuri, s. n. Rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. ◊
Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din
fr. tuf.tuf (Dicționar de neologisme, 1986)TUF s.n. (
Geol.) Rocă calcaroasă sau vulcanică, poroasă, mai mult sau mai puțin cimentată. [Pl.
-furi. / < fr.
tuf, it.
tufo].
tuf (Marele dicționar de neologisme, 2000)TUF s. n. rocă poroasă, ușoară, formată prin cimentarea cenușilor vulcanice. (< fr.
tuf)
tuf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tuf s. n.,
pl. túfurituf (Dicționaru limbii românești, 1939)*tuf n., pl.
urĭ (fr.
tuf, d. it.
tufo, care e lat.
tofus).
Min. Un fel de peatră [!] spongĭoasă și sfărămicĭoasă provenită din depunerile din apele văroase. Tufurile vulcanice provin din cenușă și noroĭ de origine eruptivă. V.
sigă.tuf (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)tuf n. substanță calcară și poroasă depusă în straturi prin ape:
tuful poros al catacombelor OD.
tuf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TUF, tufuri, s. n. Rocă sedimentară poroasă. ♦
Tuf vulcanic = rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice.
Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. — Din
fr. tuf.