trudit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRUDÍT, -Ă, trudiți, -te, adj. (
Pop.; adesea substantivat) Foarte obosit; ostenit peste măsură; extenuat. ♦ Care exprimă, trădează o mare oboseală. –
V. trudi.trudit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRUDÍT, -Ă, trudiți, -te,
adj. (Pop.; adesea substantivat) Foarte obosit; ostenit peste măsură; extenuat. ♦ Care exprimă, trădează o mare oboseală. — V.
trudi.