tronconic - explicat in DEX

tronconic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRONCÓNIC, -Ă, tronconici, -ce, adj. (Rar) Care are forma unui trunchi de con. – Din fr. tronconique.

tronconic (Dicționar de neologisme, 1986)
TRONCÓNIC, -Ă adj. În formă de trunchi de con. [Cf. fr. tronconique].

tronconic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRONCÓNIC, -Ă adj. în formă de trunchi de con. (< fr. tronconique)

tronconic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
troncónic adj. m., pl. troncónici; f. troncónică, pl. troncónice

tronconic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRONCÓNIC, -Ă, tronconici, -ce, adj. Care are forma unui trunchi de con. — Din fr. tronconique.