troncon - explicat in DEX

troncon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRONCÓN, tronconuri, s. n. (Rar) Trunchi de con. – Din tronconic (derivat regresiv).

troncon (Dicționar de neologisme, 1986)
TRONCÓN s.n. Trunchi de con. [Cf. fr. tronc de cône].

troncon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRONCÓN s. n. trunchi de con. (< tronconic)

troncon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
troncón (rar) s. n., pl. troncónuri

troncon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRONCÓN, tronconuri, s. n. (Rar) Trunchi de con. — Din tronconic (derivat regresiv).