tronare - explicat in DEX

tronare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRONÁRE, tronări, s. f. Acțiunea de a trona și rezultatul ei. – V. trona.

tronare (Dicționar de neologisme, 1986)
TRONÁRE s.f. Acțiunea de a trona și rezultatul ei. [< trona].

tronare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tronáre s. f., g.-d. art. tronắrii; pl. tronắri

tronare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRONÁRE, tronări, s. f. Acțiunea de a trona și rezultatul ei. — V. trona.