trohanter (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TROHANTÉR s. n. v. trocanter.trohanter (Dicționar de neologisme, 1986)TROHANTÉR s.n. 1. (
Anat.) Parte a femurului de care se leagă mușchii coapsei.
2. Al doilea segment de la picioarele insectelor. [Var.
trocanter s.n. / < fr.
trochanter, cf. gr.
trochos – rondelă].
trohanter (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TROHANTÉR s. n. v. trocanter.