trohaic - explicat in DEX

trohaic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TROHÁIC, -Ă, trohaici, -ce, adj. Compus format din trohei. ◊ Metru trohaic = sistem de versificație a cărui structură are la bază troheul. [Pr.: -ha-ic] – Din fr. trochaïque.

trohaic (Dicționar de neologisme, 1986)
TROHÁIC, -Ă adj. (Despre versuri) Format din trohei. ♦ Metru trohaic = sistem de versificație având la bază troheul ca unitate ritmică a versului. [Pron. -ha-ic. / < fr. trochaïque].

trohaic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TROHÁIC, -Ă adj. 1. (despre versuri) din trohei. ♦ metru ~ = sistem de versificație având la bază troheul. 2. (despre cezură) care taie al treilea dactil al unui hexametru după primele două silabe, un troheu. (< fr. trochaïque)

trohaic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
troháic (-ha-ic) adj. m., pl. troháici; f. troháică, pl. troháice

trohaic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*troháic, -ă adj. (vgr. trohaikós). Proz. Compus din troheĭe: vers trohaic.

trohaic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TROHÁIC, -Ă, trohaici, -ce, adj. Compus, format din trohei. ◊ Metru trohaic = sistem de versificație a cărui structură are la bază troheul. [Pr.: -ha-ic] —- Din fr. trochaïque.