tripod - explicat in DEX

tripod (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRIPÓD, tripoduri, s. n. 1. (Înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.

tripod (Dicționar de neologisme, 1986)
TRIPÓD s.n. 1. (Ant.) Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ♦ Trepied. 2. (Mar.) Macara alcătuită din trei picioare reunite la partea de sus. [< fr. tripode].

tripod (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRIPÓD I. s. n. 1. (ant.) scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea Sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ◊ trepied. 2. (mat.) macara din trei picioare reunite la partea de sus. II. adj. catarg ~ = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne. (< fr. tripode)

tripod (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
tripód (-de), s. n. – Trepied, scaun cu trei picioare. Ngr. τριπόδι (Candrea).

tripod (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tripód¹ (scaun, trepied) (înv.) s. n., pl. tripóduri

tripod (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tripód² (macara) s. n., pl. tripóde

tripod (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRIPÓD, (1) tripoduri, (2) tripode, s. n. 1. (înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. — Din ngr. tripódi.