trimorf - explicat in DEX

trimorf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRIMÓRF, -Ă, trimorfi, -e, adj. Care prezintă trimorfism. – Din fr. trimorphe.

trimorf (Dicționar de neologisme, 1986)
TRIMÓRF, -Ă adj. Care prezintă trimorfism. [< fr. trimorphe, cf. gr. tri – cu trei, morphe – formă].

trimorf (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRIMÓRF, -Ă adj. 1. (despre substanțe, corpuri) care prezintă trimorfism. 2. (despre frunze, flori) care prezintă trei forme. (< fr. trimorphe)

trimorf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trimórf adj. m., pl. trimórfi; f. trimórfă, pl. trimórfe

trimorf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRIMÓRF, -Ă, trimorfi, -e, adj. Care prezintă trimorfism. — Din fr. trimorphie.