tricuspid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRICUSPÍD, -Ă, tricuspizi, -de, adj. Care are trei vârfuri. ◊
Valvulă tricuspidă = valvulă a inimii care închide orificiul dintre atriul și ventriculul drept. – Din
fr. tricuspide.tricuspid (Dicționar de neologisme, 1986)TRICUSPÍD, -Ă adj. Care are trei vârfuri, trei ascuțișuri. ♦
Valvulă tricuspidă = valvulă care se află în partea dreaptă a inimii, la orificiul auriculo-ventricular. [< fr.
tricuspide, cf. lat.
tres – trei,
cuspis – vârf].
tricuspid (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRICUSPÍD, -Ă I.
adj. cu trei vârfuri. ♦ valvulă ~ă = valvulă în partea dreaptă a inimii, la orificiul auriculo-ventricular. II. s. n. măsea cu trei rădăcini. (< fr.
tricuspide)
tricuspid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tricuspíd adj. m.,
pl. tricuspízi; f. tricuspídă, pl. tricuspídetricuspid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRICUSPÍD, -Ă, tricuspizi, -de, adj. Care are trei vârfuri. ◊
Valvulă tricuspidă = valvulă a inimii care închide orificiul dintre atriul și ventriculul drept. — Din
fr. tricuspide.