triangula - explicat in DEX

triangula (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRIANGULÁ, triangulez, vb. I. Tranz. A măsura prin triangulație; a împărți un teren în triunghiuri pentru a-i stabili suprafața. [Pr.: tri-an-] – Din fr. trianguler.

triangula (Dicționar de neologisme, 1986)
TRIANGULÁ vb. I. tr. A măsura prin triangulație; a face triangulația unei regiuni, a unei țări etc. [Pron. tri-an-. / < fr. trianguler].

triangula (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRIANGULÁ vb. tr. a executa lucrări prin metoda triangulației; a face triangulația unei regiuni, a unei țări etc. (< fr. trianguler)

triangula (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
triangulá (a ~) (tri-an-) vb., ind. prez. 3 trianguleáză

triangula (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRIANGULÁ, triangulez, vb. I. Tranz. A măsura prin triangulație; a împărți un teren în triunghiuri pentru a-i stabili suprafața. [Pr.: tri-an-] — Din fr. trianguler.