tretin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRETÍN, -Ă, tretini, -e, s. m. și
f. (
Pop.) Animal (mai ales cal) de trei ani. [
Acc. și:
trétin] –
Treti + [noa]
tin.tretin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tretín/trétin (animal) (
înv.,
pop.)
s. m.,
pl. tretíni/trétinitretin (Dicționaru limbii românești, 1939)tretín, -ă adj. (d. vsl.
tretiĭ, al treilea, bg. rus.
tretina, a treĭa parte, rus.
trétnyĭ, ternar). Cal de treĭ anĭ (V.
terțiŭ). În Dor.
tritín. V.
mînz, cîrlan, strîjnic, noatin.tretin (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)tretin m. cal de trei ani:
dă de fin câte un tretin Pop. [Tras din
treti].
tretin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRETÍN, -Ă, tretini, -e, s. m. și
f. (
înv. și
pop.) Animal (mai ales cal) de trei ani. [
Acc. și:
trétin] —
Treti + [noa]
tin.