trepanare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TREPANÁRE, trepanări, s. f. Acțiunea de
a trepana și rezultatul ei. –
V. trepana.trepanare (Dicționar de neologisme, 1986)TREPANÁRE s.f. Acțiunea de a trepana și rezultatul ei; trepanație. [<
trepana].
trepanare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)trepanáre s. f.,
g.-d. art. trepanắrii; pl. trepanắritrepanare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TREPANÁRE, trepanări, s. f. Acțiunea de
a trepana și rezultatul ei. — V.
trepana.