tremurător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TREMURĂTÓR, -OÁRE, tremurători, -oare, adj.,
s. f. 1. Adj. Care tremură, care vibrează; tremurat
2, tremurând. ♦ (Despre ape) Care unduiește ușor, care se încrețește la suprafață.
2. S. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu flori hermafrodite, verzui sau purpurii, dispuse în mici spiculețe care se leagănă când adie vântul
(Briza media). –
Tremura +
suf. -ător.