trefilare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TREFILÁRE, trefilări, s. f. Acțiunea de
a trefila și rezultatul ei; trefilat. –
V. trefila.trefilare (Dicționar de neologisme, 1986)TREFILÁRE s.f. Acțiunea de a trefila; trefilat; etirare. [<
trefila].
trefilare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)trefiláre s. f.,
g.-d. art. trefilắrii; pl. trefilắritrefilare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TREFILÁRE, trefilări, s. f. Acțiunea de
a trefila și rezultatul ei; trefilat. —
V. trefila.