trefila (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TREFILÁ, trefilez, vb. I.
Tranz. A trece forțat un material metalic printr-o filieră, pentru a obține o sârmă. – Din
fr. tréfiler.trefila (Dicționar de neologisme, 1986)TREFILÁ vb. I. tr. A trece forțat o tijă metalică prin filieră, pentru a o reduce la dimensiunile unui fir; a trage un metal în formă de sârmă. [< fr.
tréfiler].
trefila (Marele dicționar de neologisme, 2000)TREFILÁ vb. tr. a trece un material metalic printr-o filieră pentru a obține o sârmă. (< fr.
tréfiler)
trefila (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)trefilá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
trefileázătrefila (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TREFILÁ, trefilez, vb. I.
Tranz. A trece forțat un material metalic printr-o filieră, pentru a obține o sârmă. — Din
fr. trefiler.