toxemie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOXEMÍE, toxemii, s. f. Intoxicație generală datorită acumulării în sânge a unei cantități excesive de toxine, ca o consecință a insuficienței funcționale a organelor excretoare. – Din
fr. toxémie.toxemie (Dicționar de neologisme, 1986)TOXEMÍE s.f. Răspândire a unei toxine prin sânge, în tot corpul. [Gen.
-iei. / < fr.
toxémie, cf. gr.
toxikon – otravă,
haima – sânge].
toxemie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TOXEMÍE s. f. răspândire a unei toxine prin sânge, în tot corpul. (< fr.
toxémie)
toxemie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!toxemíe (to-xe-/tox-e-) s. f.,
art. toxemía, g.-d. art. toxemíei; pl. toxemíi, art. toxemíiletoxemie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TOXEMÍE, toxemii, s. f. Intoxicație generală datorită acumulării în sânge a unei cantități excesive de toxine, ca o consecință a insuficienței funcționale a organelor excretoare. — Din
fr. toxémie.