tovărășel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TOVĂRĂȘÉL, -ÍCĂ,tovărășei, -ele, s. m. și f. (Fam.) Diminutiv al lui tovarăș. – Tovarăș + suf. -el, -ică.
tovărășel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TOVĂRĂȘÉL, -ÍCĂ,tovarășei, -ele, s. m. și f. (Fam.) Diminutiv al lui tovarăș. — Tovarăș + suf. -el, -ică.