tonoscopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TONOSCOPÍE, tonoscopii, s. f. (
Med.) Măsurarea tensiunii din artera centrală a retinei. – Din
fr. tonoscopie.tonoscopie (Dicționar de neologisme, 1986)TONOSCOPÍE s.f. Examen oftalmoscopic al pulsațiilor arterelor retiniene. [Gen.
-iei. / < fr.
tonoscopie].
tonoscopie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TONOSCOPÍE s. f. examen oftalmoscopic al pulsațiilor arterei retiniene, pusă în evidență printr-o presiune asupra globului ocular. (< fr.
tonoscopie)
tonoscopie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TONOSCOPÍE, tonoscopii, s. f. (
Med.) Măsurarea tensiunii din artera centrală a retinei. — Din
fr. tonoscopie.