toboșar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOBOȘÁR, toboșari, s. m. Persoană care bate toba într-o orchestră sau într-o fanfară; tobaș. ♦ (Adesea
fig.) Persoană care adună lumea bătând din tobă, pentru a comunica vești și ordine de interes obștesc. [
Var.: (
înv. și
pop.)
doboșár s. m.] –
Cf. magh. doboș.