titirire - explicat in DEX

titirire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TITIRÍRE, titiriri, s. f. (Reg. și fam.) Acțiunea de a (se) titiri și rezultatul ei. – V. titiri.

titirire (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
titiríre, titiríri, s.f. (reg. și fam.) 1. așezare atentă a unui lucru. 2. dichisire, aranjare, gătire.

titirire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
titiríre (fam.) s. f., g.-d. art. titirírii; pl. titiríri

titirire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TITIRÍRE, titiriri, s. f. (Fam.) Acțiunea de a (se) titiri și rezultatul ei. — V. titiri.