termorezistență - explicat in DEX

termorezistență (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TERMOREZISTÉNȚĂ, termorezistențe, s. f. Proprietate a unor materiale de a păstra o anumită rezistență mecanică la creșterea temperaturii. – Termo- + rezistență (după fr. thermorésistivité).

termorezistență (Dicționar de neologisme, 1986)
TERMOREZISTÉNȚĂ s.f. Proprietate a unui material termorezistent. ♦ (Concr.) (Semi)conductor electric a cărui rezistență este influențată de schimburile de căldură cu mediul înconjurător. [< fr. thermorésistance].

termorezistență (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TERMOREZISTÉNȚĂ s. f. proprietate a unui material termorezistent. ◊ (semi)conductor electric a cărui rezistență este influențată de schimburile de căldură cu mediul înconjurător. (< fr. thermorésistance)

termorezistență (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
termorezisténță s. f., g.-d. art. termorezisténței; (piese) pl. termorezisténțe

termorezistență (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TERMOREZISTÉNȚĂ, (2) termorezistențe, s. f. 1. Proprietate a unor materiale de a păstra o anumită rezistență mecanică la creșterea temperaturii. 2. Piesă care are proprietatea de a păstra o anumită rezistență mecanică la creșterea temperaturii. — Termo- + rezistență (după fr. thermoresistivité).