termorezistent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMOREZISTÉNT, -Ă, termorezistenți, -te, adj. (Despre unele materiale) Rezistent la căldură. – Din
fr. thermorésistant.termorezistent (Dicționar de neologisme, 1986)TERMOREZISTÉNT, -Ă adj. Rezistent la temperaturi (înalte sau joase); care nu-și modifică proprietățile sub acțiunea căldurii; refractar. [< fr.
thermorésistant].
termorezistent (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERMOREZISTÉNT, -Ă adj. rezistent la temperaturi înalte sau la presiune; care nu se deformează sub acțiunea căldurii. (< fr.
thermorésistent)
termorezistent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*termorezistént adj. m.,
pl. termorezisténți; f. termorezisténtă, pl. termorezisténtetermorezistent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERMOREZISTÉNT, -Ă, termorezistenți, -te, adj. (Despre unele materiale) Rezistent la căldură. — Din
fr. thermorésistant.