termoreleu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMORELÉU, termorelee, s. n. Releu a cărui funcționare este comandată fie de modificarea temperaturii mediului înconjurător, fie de căldura produsă în urma trecerii curentului electric prin elementul sensibil. – Din
fr. thermorelais.termoreleu (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERMORELÉU s. n. releu comandat de modificarea temperaturii mediului ambiant ori de căldura dezvoltată prin trecerea curentului electric prin elementul sensibil. (< fr.
thermorelais)
termoreleu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)termoreléu s. n.,
pl. termoreléetermoreleu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERMORELÉU, termorelee, s. n. Releu a cărui funcționare este comandată fie de modificarea temperaturii mediului înconjurător, fie de căldura produsă în urma trecerii curentului electric prin elementul sensibil. — Din
fr. thermorelais.