termionică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMIÓNICĂ s. f. Capitol al fizicii care studiază emisia electronilor sau a ionilor de către substanțe încălzite la temperaturi (foarte) înalte. [
Pr.:
-mi-o-] – Din
fr. thermionique, engl. thermionics.