tendor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TENDÓR, tendoare, s. n. Dispozitiv pentru întinderea unor cabluri de ancorare, alcătuit din două tije filetate în sens invers și un manșon. – Din
fr. tendeur.tendor (Dicționar de neologisme, 1986)TENDÓR s.n. (
Tehn.) Dispozitiv pentru întinderea organelor flexibile de transmisie, de susținere, de legătură; întinzător, extensor. [< fr.
tendeur].
tendor (Marele dicționar de neologisme, 2000)TENDÓR s. n. dispozitiv pentru întinderea unor cabluri de ancorare. (< fr.
tendeur)
tendor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tendór (dispozitiv)
s. n.,
pl. tendoáretendor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TENDÓR, tendoare, s. n. Dispozitiv pentru întinderea unor cabluri de ancorare, alcătuit din două tije filetate în sens invers și un manșon. — Din
fr. tendeur.