telegrafià - explicat in DEX



telegrafia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TELEGRAFIÁ, telegrafiez, vb. I. Intranz. și tranz. A transmite ceva prin telegraf; a trimite o telegramă. [Pr.: -fi-a] – Din fr. télégraphier.

telegrafia (Dicționar de neologisme, 1986)
TELEGRAFIÁ vb. I. intr., tr. A expedia, a transmite o telegramă. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. télégraphier].

telegrafia (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TELEGRAFIÁ vb. intr., tr. a transmite o telegramă. (< fr. télégraphier)

telegrafia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
telegrafiá (a ~) (-le-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 telegrafiáză, 1 pl. telegrafiém (-fi-em); conj. prez. 3 să telegrafiéze; ger. telegrafiínd (-fi-ind)

telegrafià (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
telegrafià v. a transmite prin telegraf.

telegrafia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TELEGRAFIÁ, telegrafiez, vb. I. Intranz. și tranz. A transmite ceva prin telegraf; a trimite o telegramă. [Pr.: -fi-a] — Din fr. télégraphier.