teandrie (Dicționar de neologisme, 1986)TEANDRÍE s.f. (
Rel.) Natură divină și umană a lui Cristos în concepția creștină. [Pron.
te-an-. / < it.
teandria, cf. gr.
theos – zeu,
aner – bărbat].
teandrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TEANDRÍE s. f. (în concepția creștină) natură divină și umană a lui Cristos. (< it.
teandria)
teandrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)teandríe (te-an-) s. f.,
art. teandría, g.-d. teandríi, art. teandríei