tâlv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TÂLV, tâlvi, s. m. 1. (
Bot.) Tigvă (
2).
2. Fructul tigvei (
2), întrebuințat de obicei la scoaterea, prin aspirare, a vinului dintr-un butoi;
p. ext. unealtă de forma unei pâlnii, cu o țeavă lungă și subțire, care se folosește în același scop. –
Et. nec.