supurant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPURÁNT, -Ă, supuranți, -te, adj. (Despre răni, țesuturi etc.) Care elimină puroi, care supurează. – Din
fr. suppurant.supurant (Dicționar de neologisme, 1986)SUPURÁNT, -Ă adj. (
Despre răni) Care supurează. [Cf. fr.
suppurant].
supurant (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPURÁNT, -Ă adj. care supurează. (< fr.
suppurant)
supurant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)supuránt adj. m.,
pl. supuránți; f. supurántă, pl. supurántesupurant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPURÁNT, -Ă, supuranți, -te, adj. (Despre răni, țesuturi etc.) Care elimină puroi, care supurează. — Din
fr. suppurant.