supraaprecia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRAAPRECIÁ, supraapreciez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) aprecia mai mult decât prețuiește în realitate, a (se) considera peste valoarea reală; a (se) supraestima. [
Pr.:
pra-a-pre-ci-a] –
Supra- +
aprecia.