suportabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPORTÁBIL, -Ă, suportabili, -e, adj. Care poate fi suportat. – Din
fr. supportable.suportabil (Dicționar de neologisme, 1986)SUPORTÁBIL, -Ă adj. Care se poate suporta. [Cf. fr.
supportable].
suportabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPORTÁBIL, -Ă adj. care se poate suporta. (< fr.
supportable)
suportabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)suportábil adj. m.,
pl. suportábili; f. suportábilă, pl. suportábilesuportabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)suportabil a. ce poate fi suportat.
suportabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*suportábil, -ă adj. (d.
suport; fr.
supportable). Care poate fi suportat:
frig suportabil. Adv. În mod suportabil.
suportabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPORTÁBIL, -Ă, suportabili, -e, adj. Care poate fi suportat. — Din
fr. supportable.