superheterodină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPERHETERODÍNĂ s. f. Procedeu de radiorecepție în care frecvența undei recepționate este schimbată cu ajutorul unui oscilator local, obținându-se, în scopul
detectării,
amplificării și
difuzării, un semnal de frecvență intermediară fixă. – Din
fr. superhétérodyne.superheterodină (Dicționar de neologisme, 1986)SUPERHETERODÍNĂ s.f. Radioreceptor în care oscilațiile produse de unda recepționată sunt amplificate prin combinarea cu cele ale unui oscilator local. [< fr.
superhétérodyne].
superheterodină (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPERHETERODÍNĂ s. f. radioreceptor în care oscilațiile produse de unda recepționată sunt amplificate prin combinarea cu cele ale unui oscilator local. (< fr.
superhétérodyne)
superheterodină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!superheterodínă s. f.,
g.-d. art. superheterodínei; pl. superheterodínesuperheterodină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPERHETERODÍNĂ, superheterodine, s. f. Procedeu de radiorecepție în care frecvența undei recepționate este schimbată cu ajutorul unui oscilator local, obținându-se, în scopul detectării, amplificării și difuzării, un semnal de frecvență intermediară fixă. — Din
fr. superhétérodyne.