superfinisa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPERFINISÁ, superfinisez, vb. I.
Tranz. A netezi foarte fin asperitățile unor suprafețe. –
Super- +
finisa (după
fr. superfinir).superfinisa (Dicționar de neologisme, 1986)SUPERFINISÁ vb. I. tr. (
Tehn.) A netezi foarte fin asperitățile suprafețelor unor piese sau organe de mașini. [Et. incertă].
superfinisa (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPERFINISÁ vb. tr. a netezi foarte fin asperitățile suprafețelor unor piese sau organe de mașini. (după fr.
superfinir)
superfinisa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPERFINISÁ, superfirtisez, vb. I.
Tranz. A netezi foarte fin asperitățile unor suprafețe. —
Super1- +
finisa (după
fr. superfinir).