suflaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUFLÁJ, suflaje, s. n. 1. Dispozitiv montat la bordul unei nave, în scopul îmbunătățirii stabilității.
2. Metodă de lucru folosită pentru corectarea deformațiilor unei linii de cale ferată. – Din
fr. soufflage.suflaj (Dicționar de neologisme, 1986)SUFLÁJ s.n. 1. Construcție menită să consolideze carena unei nave.
2. Corectarea deformațiilor unei linii de cale ferată prin introducerea de balast sub traverse. [< fr.
soufflage].
suflaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUFLÁJ s. n. 1. construcție menită să consolideze carena unei nave. 2. corectarea deformațiilor unei linii de cale ferată prin introducerea de balast sub traverse. (< fr.
soufflage)
suflaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sufláj (su-flaj) s. n.,
pl. suflájesuflaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUFLÁJ, suflaje, s. n. 1. Dispozitiv montat la bordul unei nave, în scopul îmbunătățirii stabilității.
2. Metodă de lucru folosită pentru corectarea deformațiilor unei linii de cale ferată. — Din
fr. soufflage.