subordine (Dicționar de neologisme, 1986)SUBÓRDINE s.f. În subordine(le cuiva) = inferior, de rang mai mic, sub conducerea cuiva. [< it.
subordine].
subordine (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBÓRDINE s. f. subordonare. ♦ în ~(le cuiva) = inferior, de rang mai mic, sub conducerea cuiva. (< it.
subordine)
subordine (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!subórdine (subordonare)
(su-bor-/sub-or-) s. f.,
g.-d. art. subórdinii; pl. subórdini