subliteratură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBLITERATÚRĂ s. f. Literatură de calitate proastă. –
Sub1- +
literatură (după
engl. subliterature)subliteratură (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBLITERATÚRĂ s. f. literatură de proastă calitate. (după engl.
subliterature)
subliteratură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBLITERATÚRĂ s. f. Literatură de calitate proastă. —
Sub1- +
literatură (după
engl. subliterature).