sublingual (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBLINGUÁL, -Ă, sublinguali, -e, adj. (
Anat.) Care se află sub limbă. [
Pr.:
-gu-al] – Din
fr. sublingual.sublingual (Dicționar de neologisme, 1986)SUBLINGUÁL, -Ă adj. Situat sub limbă. [Pron.
-gu-al. / < fr.
sublingual].
sublingual (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBLINGUÁL, -Ă adj. situat sub limbă. (< fr.
sublingual)
sublingual (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sublinguál (su-blin-gu-al/sub-lin-) adj. m.,
pl. sublinguáli; f. sublinguálă, pl. sublinguálesublingual (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBLINGUÁL, -Ă, sublinguali, -e, adj. (
Anat.) Care se află sub limbă. [
Pr.: -
gu-al] — Din
fr. sublingual.sublingŭal (Dicționaru limbii românești, 1939)*sublingŭál, -ă adj. (
sub- și
lingŭal).
Anat. De supt limbă:
ghindurĭ sublingŭale.