stupiniță - explicat in DEX

stupiniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STUPINÍȚĂ, stupinițe, s. f. 1. Diminutiv al lui stupină. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu două frunze bazale opuse, cu flori albe cu miros puternic de garoafe (Platanthera bifolia). – Stupină + suf. -iță.

stupiniță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stupiníță (rar) s. f., g.-d. art. stupiníței; pl. stupiníțe

stupiniță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STUPINÍȚĂ, stupinițe, s. f. 1. (Rar) Diminutiv al lui stupină. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu două frunze bazale opuse, cu flori albe cu miros puternic de garoafe (Platanthera bifolia). — Stupină + suf. -iță.