stufăriș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STUFĂRÍȘ, stufărișuri, s. n. 1. Loc pe care crește stuf mult și des; stuf care crește pe un asemenea loc; stufărie, stufăraie.
2. Desime, desiș, tufiș. [
Var.: (
reg.)
stuhăríș s. n.] –
Stuf +
suf. -ăriș.