striere(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) STRIÉRE,strieri, s. f. Acțiunea de a stria și rezultatul ei. [Pr.: stri-e-] – V. stria.
striere(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) *striére s. f., g.-d. art. striérii; pl. striéri
striere(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) STRIÉRE,strieri, s. f. Acțiunea de a stria și rezultatul ei. [Pr.: stri-e-] — V. stria.