stricator - explicat in DEX

stricător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STRICĂTÓR, -OÁRE, stricători, -oare, adj. 1. Care provoacă sau poate să provoace stricăciuni; dăunător, vătămător, păgubitor. 2. Care corupe, pervertește. – Strica + suf. -ător.