striație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STRIÁȚIE, striații, s. f. Fiecare dintre dungile fine, paralele, care se observă pe anumite corpuri, scoase în relief, săpate în adâncime sau care se detașează pe un fond de culoare diferită; (cu sens colectiv) sistem format din astfel de dungi. [
Pr.:
stri-a-. –
Var.:
striațiúne s. f.] – Din
fr. striation.