stolniceasă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STOLNICEÁSĂ, stolnicese, s. f. 1. Soție de stolnic (
1).
2. (
Pop.) Femeie care servește nuntașii la masă. –
Stolnic +
suf. -easă.stolniceasă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)stolniceásă s. f.,
g.-d. art. stolnicései; pl. stolnicésestolniceasă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STOLNICEÁSĂ, stolnicese, s. f. 1. Soție de stolnic (
1).
2. (
Pop.) Femeie care servește nuntașii la masă. —
Stolnic +
suf. -
easă.