spulberatura - explicat in DEX



spulberătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SPULBERĂTÚRĂ, spulberături, s. f. (Rar) Zăpadă, praf, frunze etc. spulberate de vânt; p. ext. lucruri împrăștiate, răspândite în toate părțile. – Spulbera + suf. -ătură.