spicușor - explicat in DEX
spicușor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPICUȘÓR, spicușoare, s. n. Spiculeț. –
Spic +
suf. -ușor.spicușor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spicușór (rar)
s. n.,
pl. spicușoárespicușor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPICUȘÓR, spicușoare, s. n. Spiculeț. —
Spic +
suf. -
ușor.