situațional (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SITUAȚIONÁL, -Ă, situaționali, -e, adj. Care se referă la o situație, care este legat de o circumstanță. [
Pr.:
-tu-a-ți-o-] –
Situațiune +
suf. -al.situațional (Dicționar de neologisme, 1986)SITUAȚIONÁL, -Ă adj. Care se referă la o situație; legat de o circumstanță. [Pron.
-ți-o-. / cf. it.
situazionale].
situațional (Marele dicționar de neologisme, 2000)SITUAȚIONÁL, -Ă adj. referitor la o anumită situație. (< engl.
situational)
situațional (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)situaționál (-tu-a-ți-o-) adj. m.,
pl. situaționáli; f. situaționálă, pl. situaționálesituațional (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SITUAȚIONÁL, -Ă, situaționali, -e, adj. Care se referă la o situație, care este legat de o circumstanță. [
Pr.: -
tu-a-ți-o-] — Din
fr. situationel.