situat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))SITUÁT, -Ă, situați, -te, adj. (Despre oameni) bogat, cu avere. –
v. situa.situat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SITUÁT, -Ă, situați, -te, adj. (Despre oameni) Cu o bună situație materială; bogat, cu avere. [
Pr.:
-tu-at] –
V. situa.situat (Dicționaru limbii românești, 1939)situát, -ă adj. (fr.
situé, mlat.
situatus d.
situs, situațiune). Așezat:
o casă situată la margina orașuluĭ. Fig. Om bine situat, om bogat.
situat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)situat a. așezat într’un loc:
casă bine situată.situat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SITUÁT, -Ă, situați, -te, adj. (Despre oameni) Cu o bună situație materială; bogat, cu avere. [
Pr.: -
tu-at] —
V. situa.